Marile schimbări încep cu pași mici. Cum ar fi renunțarea la paiele de plastic și la sacoșele de unică folosință de către marile lanțuri de cafenele și de supermarketuri. Sau crearea de picturi purificatoare de aer, pentru a revigora un oraș care și-a pierdut demult încrederea în el. Pentru un oraș, marile schimbări încep cu reinventarea spațiului public, cu angajarea cetățenilor în dezbatere, cu un interes pentru sustenabilitate și cu un interes real pentru mediu.

Spațiul public ostil publicului 

Norvegienii, care sunt pe locul 1 în lume la trăit în armonie cu natura și la protecția mediului, își trăiesc viața ghidându-se după un concept-far: friluftsliv. Adică „open-air living”, trăit în aer liber. Ei cred că pentru a fi sănătos și fericit trebuie să petreci cât mai mult timp în aer liber. Ce ne împiedică pe noi să petrecem timp afară, în aer liber? 

 

Aerul în sine și calitatea lui. Arhitectura spațiilor publice și aerul lor. Desuet, neprietenos, gri. Sunt multe motive din cauza cărora spațiul public nu reușește să-și ducă la capăt menirea, aceea de a atrage oamenii și de a le oferi un moment de răgaz, un prilej de a socializa, de a fi împreună. Câteva dintre motive sunt de-a dreptul banale: 

• lipsa locurilor în care să te poți așeza 
• lipsa unor puncte de întâlnire (cu locuri de joacă sau terenuri pentru activități în aer liber, mâncare, răcoritoare și alte acareturi)
• intrări făcute aiurea și amenajări inaccesibile din punct de vedere vizual 
• cărări care duc în altă parte decât vor trecătorii (făcute mai mult din considerente estetice decât din considerente umane)
• zone neprietenoase cu pietonii (și mult prea prietenoase cu mașinile)
• lucrări decorative disfuncționale (care nu reprezintă nimic sau care nu încurajează interacțiunea)

Acesta din urmă, însă, e un motiv cât se poate de întemeiat și de aici a pornit proiectul nostru. Unde alții văd mult gri, noi vedem o pânză albă care așteaptă să prindă viață. Unde alții văd o clădire anonimă, noi vedem un viitor loc de întâlnire și un spațiu care poate facilita întâlnirile și conversațiile. Așa că am început să le colorăm, ca să le dăm băcăuanilor un motiv în plus să petreacă timp de calitate în aer liber. Să exploreze orașul așa cum nu au mai făcut-o și să îl redescopere în culori noi, vii, care respiră.

 

Estetică urbană și picturi care purificatoare de aer

Însă nu ne-am dorit doar un oraș pictat în culori vibrante. Am vrut și unul care respiră, se mișcă, trăiește, pulsează în ritmul vieții care-i curge în artere. Dacă nu privești orașul ca pe o entitate organică, vie, cu propriile trăiri și propriul suflet, nu ai cum să te atașezi de el și să îți dorești să-l salvezi.

Pe când ne documentam despre vopsele, sprayuri și alte chestiuni tehnice, am dat peste Airlite, care fac o vopsea purificatoare de aer. Și ne-am gândit cum ar fi ca picturile noastre să capete și un rol funcțional pe lângă cel pur estetic. Așa că am făcut tot posibilul pentru a aduce vopseaua aceasta în Bacău și pentru a realiza cât mai multe picturi cu ajutorul ei.

Airlite e o vopsea specială care transformă substanțele poluante din aer, precum oxizii deazot și de sulf, în nitrați și nitriți inofensivi care sunt depozitați pe suprafața vopsită, până când sunt eliminați de apa de ploaie sau de umiditatea din aer. Principiul pe care funcționează e unul simplu, deși sună complicat: e vorba de hidrofilicitate, proprietatea care ajută la absorbția murdăriei și a agenților poluanți, care mai apoi sunt dizolvați în apă și eliminați de pe suprafața vopsită, atunci când plouă.

Și iac-așa ne-am făcut cu 10 lucrări frumoase și sănătoase. 1100 mp care vor purifica de acum încolo aerul asemenea unei păduri de 700 mp în mijlocul urbei noastre. O pădure pe care, realist vorbind, nu aveam cum altcumva s-o aducem pe străzile orașului. Și un motiv în plus să ieșim la plimbare mai des, în aer liber, știind că e puțin mai curat decât înainte.

 

 

Să-i dăm flâneurului ce-i al flâneurului

În franceză, flânerie înseamnă o plimbare fără scop precis, o explorare a geografiei urbane într-un ritm impus de undeva dinafara noastră. Traseul pe care te duc gândurile, amintirile și dispozițiile de moment.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, când orașele au început să se schimbe și din ce în ce mai multe concesii au fost făcute traficului rutier, în detrimentul pietonului, Internaționala Socialistă a lui Guy Debord și-a propus să (re)inventeze psihogeografia, arta de a scoate trecătorul de pe ruta obișnuită și a-i determina să intre în legătură cu spiritul orașului, cu formele lui, cu straturile lui „geologice”. Bine, treaba asta nu era lipsită de conotațiile ideologice ale curentului și ale vremii.

Mai puțin (de fapt deloc) marxiști, nicidecum afiliați politic (pentru că tot primim întrebarea asta pe pagină), mai puțin filosofi și mai mult pragmatici, am încercat să facem același lucru pentru Bacău, printr-un tip de artă care te ademenește pe străzi pe care n-ai mai umblat demult și te invită la dezbatere și la conversație. Cu sinele sau cu tovarășii de drum. Un tip de artă care pune pe tapet lucrurile care merită discutate și descoperite în toată profunzimea lor: incluziune socială, solidaritate cu grupurile vulnerabile, teme culturale și legate de mediu. 

Pentru că o comunitate sănătoasă este una care se întemeiază pe valori comune și care știe cum să le apere și să le pună în valoare. Totodată, o comunitate sănătoasă este una unită, care își cunoaște orașul cu bune și cu rele și-l iubește. Implicarea se naște din iubire, la fel cum pofta vine mâncând. 

 

 

 

În loc de concluzie

ZidArt e (încă) un lucru mic. Un proiect de suflet, adresat băcăuanilor (și tuturor iubitorilor de frumos până la urmă, că nu ne place să excludem) și artiștilor urbani în căutarea sufletului perete. Un proiect început din dorința de a schimba fața orașului, pe care ne dorim să-l transformăm în ceva mai apropiat de ceea ce își doresc locuitorii săi. În același timp, a devenit un eveniment-manifest în momentul în care Bacăul s-a transformat în orașul european cu cele mai multe picturi murale purificatoare de aer. Un memento al faptului că mai avem de lucrat cu noi și cu spațiile pe care ni le apropriem pentru ca acestea să devină mai prietenoase, mai calde și mai sănătoase.

Călătoria ZidArt continuă și în 2020, tot cu vopsea purificatoare de aer, cu grijă față de mediu și cu mesaje care merită văzute și auzite. Vă așteptăm cu drag alături de noi și în această etapă, să vedem împreună și alte fețe ale orașului și să ne bucurăm de ele așa cum se cuvine!